Free Link ExchangeEasy Link ExchangeEasy Link ExchangeEasy Link Exchange

joi, 16 iulie 2015

Facem ceva ?

        Vorbim despre dezvoltare durabilă, încercăm să găsim soluții pentru problemele de sănătate, dar uităm de ce e sub „nasul nostru”, de mediul înconjurător pe care cu atâta ură părem să îl distrugem în goana nebună de a avea un trai mai bun. Practic, încercăm să ajungem la concluzie, fără a lua în considerare datele problemei.
Poluarea și problema deșeurilor sunt puncte importante de pe agenda mondială. Niciun stat nu a reușit să găsească soluția optimă pentru a scăpa de acestea, dar sunt exemple clare că se poate mai bine. În România, în loc de reciclare, 97% din volumul total al deşeurilor ajunge la gropile de gunoi, faţă de 33% media UE. Astfel, în momentul de față, vitală este tranziţia de la economia lineară, specifică secolului al XIX-lea, la economia circulară și alinierea la “Strategiei Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”.
Importanța economiei circulare a fost mult subestimată, legislaţia este deficitară atât în ceea ce privește colectarea selectivă, cât și în ceea ce privește deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz, iar potențialul de creare de noi locuri de muncă este semnificativ.
Economia circulară presupune abordarea deşeurilor ca resursă şi, pe această bază, consolidarea legăturii dintre reducerea deşeurilor şi gestionarea eficientă a resurselor. Tranziţia fundamentală este de la ciclul “procurare-producţie-consum-eliminare” la ciclul “refolosire-reparare-recondiţionare-reciclare”.
      Prin urmare, România merită un „trai mai bun” asigurat de 10 măsuri clare:
   Măsura 1: Modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităţilor și clarificarea statutului juridic al deşeului. Precum și clarificarea definiţiei aliajelor. În Codul Fiscal se aplicã taxarea inversã pentru deşeuri, însã unii operatori beneficiazã de derogare de la Ministerul Economiei Comerţului şi Turismului pentru comercializarea de aliaje. Astfel ce elimină oficial noţiunea de „deşeu”, termenul utilizat fiind de „lingou” pentru care se aplicã TVA, ulterior fiind fraudat.
   Măsura 2: Reglementarea modului de operare al companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi atunci când este vorba de deşeurile reciclabile şi/sau industriale de la operatorii economici.
   Măsura 3: Aplicarea principiului european conform căruia „poluatorul plăteşte” deoarece subvenţionarea serviciului de salubritate de către primării nu stimulează implicarea cetăţenilor în procesul economiei circulare.
   Măsura 4: Schimbarea abordării “producerii de deşeuri” la consumatorul casnic deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană ceea ce face să lipsească interesul populaţiei pentru sortarea/reciclarea deşeurilor. Modificare sistemului de taxare din taxarea pe persoană în taxarea pe cantitatea de deșeu menajer produsă ar creşte cantitatea de deşeu ce ajunge în sistem pentru a fi reciclată.
   Măsura 5: Creşterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung corelată cu nivelul creşterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetăţenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate.
   Măsura 6: Consolidarea funcţiei de control a Gărzii de Mediu, Consiliului Concurenţei, etc. pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaţionale.
  Măsura 7: Utilizarea resurselor Fondului pentru Mediu pentru dezvoltarea infrastructurii şi a calităţii colectării separate.
   Măsura 8: Introducerea cât mai urgentã a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generãrii pânã la valorificare/reciclare şi eliminare, finanţarea fiind asiguratã prin POS MEDIU.
  Măsura 9: Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (ex: Romcarbon, Stirom).
  Măsura 10: Dezvoltarea unui Hub de cercetare on-line al universitãţilor/companiilor/fundaţiilor în domeniul economiei circulare şi apropierea lor de Platforma Circular Economy 100 pentru creşterii capacitãţii de know-how.
See more at:http://www.andreeapaul.ro/blog/2015/04/facem-ceva-pentru-tara-sau-dormim-in-bocanci/

miercuri, 15 iulie 2015

Important pentru mediu

        Este important de stiut ca, de la calculatoare la frigidere, de la cuptoare cu microunde la televizoare, toate aceste echipamente electrice si electronice aflate la sfarsitul ciclului de viata devin deseuri. In aceasta categorie intra si telefoanele mobile, componentele electronice, sursele de iluminat (tuburi fluorescente de tip neon, „becuri economice” si sursele de iluminat cu descarcare in gaz etc.). Ce impact au deseurile electornice (DEEE) asupra mediului DEEE au in compozitie substante deosebit de periculoase pentru mediu si sanatate: mercur, plumb, crom, brom, substante halogene precum CFC (cloro-fluoro-carbon, responsabil pentru diminuarea stratului de ozon). Doar cateva date legate de efectele pe care aceste deseuri le pot genera:
      -un tub catodic al unui televizor polueaza 50 de metri patrati de sol timp de 30 de ani;
      -sistemul electronic al ceasului desteptator contine mercur;
      -frigiderele contin cloro-fluoro-carbon;
      -telefoanele celulare, calculatoarele contin metale grele si metale rare; daca ar fi incinerate, deseurile de echipamente electrice si electronice ar elibera anual o cantitate de 36 tone de mercur si 16 tone de cadmiu. Fiind atat de periculoase, aceste deseuri nu mai trebuie sa ia calea gropilor de gunoi. Ele trebuie sa fie colectate separat si reciclate.
De ce ar trebui companiile sa se implice in reciclarea DEEE Inainte de a vorbi de implicare, ar trebui sa privim un pic reciclarea din perspectiva beneficiilor economice si de mediu. Ca sa mentionez doar cateva dintre acestea:
       reducerea cantitatii de energie si de materii prime necesare fabricarii de noi produse;
       reintrarea in circuitul economic a unor importante cantitati de materie prima;
       reducerea cantitatilor de deseuri depozitate la rampele de gunoaie sau la incineratoare;
       reducerea riscurilor asupra sanatatii noastre si a mediului;
       reducerea poluarii aerului si a apei.
         In acest context, cred ca este interesul nostru, al tuturor, sa ne implicam, sa fim un pic mai atenti la reciclarea deseurilor. De ce ar trebui companiile sa se implice in acest tip de reciclare ? Cu riscul de a ma repeta: preocuparea fata de mediu nu ar trebui sa fie doar responsabilitatea institutiilor abilitate ale statului, ci a fiecaruia dintre noi. Cred ca o companie preocupata si implicata in actiuni de mediu poate obtine doua beneficii importante. Pe plan intern, programele de reciclare a deseurilor ofera angajatilor posibilitatea de se implica, de a contribui prin efortul propriu si de a se simti mandri de realizarile facute impreuna. Creeaza astfel o atmosfera si un mediu de lucru in care oamenii se simt comfortabil impreuna si aproape de brandul pe care il reprezinta. Aceste lucruri duc atat la o rata de retentie mai mare a angajatilor intr-o economie in dezvoltare, cat si la cresterea productivitatii. Conform studiilor din SUA facute de Opinion Research Corporation in 2007, 88% dintre angajatii companiilor care sprijina cauze sociale sunt mandri de valorile companiei, fata de 52% in 2004. Conform unor studii Gallup, satisfacerea clientilor se datoreaza, in proportie de peste 80%, angajatilor cu adevarat implicati si informati. Pe plan extern, o companie preocupata de mediu va comunica mai usor cu partenerii care au aceleasi preocupari, iar perceptia acestora fata de companie va fi una de apropiere. Aceleasi studii, referindu-se la atitudinea consumatorilor fata de marketingul legat de o cauza, surprind influenta programelor CSR asupra imaginii unui brand. Rezulta ca 93% dintre americani au o imagine mai buna asupra companiilor care sprijina o cauza de interes major pentru acestia, 87% considera ca in conditii de pret si de calitate similare, ei ar schimba brandul in favoarea celor care sprijina o cauza (fata de 66% in 1993), iar 68% ar plati mai mult pentru un produs/serviciu asociat cu o cauza buna. Sper ca aceste cifre sa fie suficient de elocvente pentru ca responsabilitatea sociala sa capete si la noi o mai mare amploare, nu doar la nivelul directiei de marketing, ci la nivelul intregii companii. Pe langa aceste aspecte, exista si considerente legale de care trebuie trebuie sa se tina seama. Pe de o parte, HG448/2005 prevede obligatii pentru companiile producatoare de echipamente electrice si electronice. Acestea trebuie sa asigure colectarea, gestionarea si reciclarea corecta a deseurilor. Pe de alta parte, abandonarea DEEE de catre orice utilizator este considerata contraventie.  See more at: http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/despre-reciclarea-deseurilor-electrice-si-electronice.html#sthash.vcYwyf7O.dpuf